Îmbogățirea vocabularului

• se realizează pe două căi:
• EXTERNĂ- împrumuturi din alte limbi
• INTERNĂ- derivare/ compunere/ conversiune

DERIVAREA

procedeu de îmbogățire a vocabularului cu ajutorul sufixelor și prefixelor; SUFIXUL=sunetul/ grupul de sunete care se atașează la sfârșitul unui cuvânt de bază pentru a forma cuvinte noi; PREFIXUL= sunetul/ grupul de sunete care se atașează la începutul unui cuvânt de bază pentru a forma cuvinte noi; !Singurul prefix care se leagă prin cratimă de cuv. de bază este ex- (ex-director). Dacă la cuvântul de bază se adaugă și sufixe și prefixe avem derivare

PARASINTETICĂ.

RĂDĂCINA= partea comuna dintr-o familie de cuvinte (cea mai scurtă)

• verde: verzișori, verdeață, neînverzit –rădăcina= -verd- DERIVARE PROGRESIVĂ= prin adăugarea sufixelor și prefixelor; DERIVARE REGRESIVĂ= se ia de la sfârșitul cuvântului un afix, de cele mai multe ori se pierde o silabă; a) Mandarină- mandarin Curmală -curmal Smochină- smochin Dudă- dud b) Neurologie-neurolog Chirurgie-chirurg Stomatologie-stomatolog Oftalmologie-oftalmolog c) Unele subst. neutre se obțin din verbe (a blestema-blestem) d) Unele subst. feminine obținute din verbe de conjugarea IV (a păzi-pază, a bârfi-bârfă, a clipi-clipă) e) Neologisme prin derivare regresivă:

• a condensa- condens
• a deranja-deranj
• a balansa-balans
• a avânta-avânt
• a dejuna-dejun

CLASIFICAREA SUFIXELOR

1. după partea de vorbire pe care o formează

a) SUFIXE SUBSTANTIVALE

• Cronică – cronicar o A alerga – alergare
• A ameți – amețeală o Dulce – dulceață
• Alb – albeață o A jura - jurământ
• A făgădui – făgăduință

b) SUFIXE ADJECTIVALE

• Aură – auriu
• Plumb – plumburiu
• Argint – argintiu
• Fum – fumuriu
• Tânăr – tineresc

c) SUFIXE VERBALE

• A behăi o A izvorî
• A brăzda o A înfrunzi
• A bubui o A teroriza
• A beșica o A picura
• A aerisi

d) SUFIXE ADVERBIALE

• –ește: prostește, șoimește;
• –iș: curmeziș, pitiș, pieptiș, pieziș;
• –âș: chiorâș, chiondorâș, târâș;
• –mente: socialmente, moralmente, completamente, realmente, actualmente;

e) SUFIXE PRONOMINALE

• Atâta – atâtica
• Matale – mătălică / mătăluță
• Nimica - nimicuța

f) SUFIXE INTERJECȚIONALE

• Bonjour - bonjourică g) SUFIXUL *-IME* formează numerale fracționare h) SUFIXE MOȚIONALE (masculin – feminin)
• Profesor – profesoară o Clujean – clujeancă
• Preot – preoteasă o Elev – elevă

Bunic – bunică Broască – broscoi

• Șarpe – șerpoaică o Cioară – cioroi Tigru – tigroaică Rață – rățoi
• Gâscă – gâscan o Vrabie – vrăbioi Curcă – curcan Vulpe - vulpoi
• din punct de vedere semantic (=după sens) DIMINUTIVALE= denumesc obiecte mai mici decât obiectul de bază

• AUGMENTATIVE= denumesc obiecte mai mari decît cuvântul de bază

- COLECTIVE

–ime: studențime, școlărime, preoțime, mulțime, tinerime, bătrânime o

• –et: tineret, nucet, făget, brădet, afinet –iș: pietriș, prundiș, stufăriș, tufiș o
• –iște: porumbiște, iniște, jariște –ăraie/ -ăraie: colbăraie/ colbărie, apăraie/ apărie, argintărie o

- DE INSTRUMENT

• Balansor
• Tocător
• storcător
• DE AGENT= arată îndeletnicirea/ profesia

- CARE FORMEAZĂ NUME DE LOCUITORI

• Sătmărean o Târgumureșean
• Pășcănean o Clujean
• Băcăuan o Peru – peruan/ peruvian
• Dornean o Cairo – cairot
• Severinean o Giurgiu – giurgiuvean
• Sinăian o Madrid – madrilen
• Buzoian o Monaco – monagasc

• Coasta de Fildeș – ivorian o Moscova – moscovit
• Florența – florentin o Paris – parizian
• Napoli – napolitan o Timiș – timișean
• Madagascar – malgaș o Piatra-Neamț – pietrean
• Tokyo – tokiot o Târgu-Neamț – nemțean
• Sofia – sofiot

CLASIFICAREA PREFIXELOR

a. PREFIXE VECHI

• În-: încăpător, înapoi · Ne-: neom
• Des-: desface · Răz-: răzbate
• Stră-: străvechi · Arhi-: arhiplin

b. PREFIXE NEOLOGICE

• A-: apolitic · In-: incert
• Ante-: antebelic · Inter-: interfață
• Con-: confrate · I-: ilegal
• Im-: impar

c. PREFIXE NEGATIVE

• Ne-: nefolositor
• In-: incolor
• I-: ilicit

d. CARE EXPRIMA REPETIȚIA

• Răs-: răsface, răstălmăci
• Răz-: răzgândi, răzbate
• Re-: rescrie, reface, reforma

e. CU SENS DE SUPERLATIV

• Stră-: străvechi
• Supra-:supradimensionat
• Hiper-: hipercorect
• Ultra-: ultramaraton
• Extra-: extraordinar
• Arhi-: arhicunoscut
• Prea-: preafrumoasă Observație: un singur prefix se atașează prin cratimă: ex-director

DUBLA ȘI TRIPLA PREFIXARE

• Neînfrunzit
• Reîmpădurit
• Nereîncărcat

PREFIXOIDE ȘI SUFIXOIDE (compunere savantă)

false prefixe și false sufixe; ele formează compuse, nu derivate.

• provin din lb. Greacă sau Latină, unde au sens deplin;

• Tele- (la distanță): telecomandă — Bi- (doi): binoclu
• Hidro- (apă): hdrocentrală — Geo- (pământ): geologie
• Aero- (aer): aerodrom — Anti-

COMPUNEREA

procedeu intern de formare a cuvintelor care constă în îmbinarea a 2/3 cuvinte pentru a forma cuvinte noi;

A. PRIN SUDARE/ CONTOPIRE

• Dreptunghi ▪ Valvârtej ▪ Iacătă
• Botgros ▪ Binecuvântat ▪ Doisprezece
• Lungmetraj ▪ Oricum ▪ A binevoi
• Triplusalt ▪ Fiecare ▪ A telefona
• Câmpulung ▪ Niciunul

B. PRIN ALĂTURARE

• Floarea-soarelui ▪ Baia Mare
• Gura-leului ▪ Vatra Dornei
• Bloc-turn ▪ Gura Humorului
• După-amiază ▪ De la
• Făt-Frumos ▪ De pe

C. PRIN ABREVIERE

• Literală: CFR, IPJ, CAS, ONU, AF, UNESCO
• Din inițiale: TARON, AGERPRES
• Din fragmente de cuvinte: APROZAR, PLAFAR, AVIASAN, AGROMEC Observație: Nu prezintă compuse doar articolul. Cele mai multe compuse le au substantivul, adjectivul, adverbul , numeralul și interjecția. Compusele cu:
• DUPĂ: după-amiază (dar: după prânz nu e compus)
• POST: postbelic, postliceal, postuniversitar, post-mortem, post-partum, post-restant, post-scriptum, post-post-scriptum
• PRIM: prim-solist, prim-balerin, prim-ministru, prim-procuror, prim-secretar (dar: prim amorez, prim ajutor, prim rang)
• NON: nonvaloare, nonsens, nonprofit (dar: non-stop, non-eu, non-a)
• ASTĂ: astă-noapte, astă-vară (dar: de astă dată)
• APĂ: apă-neagră= glaucom, apă-albă=cataractă, apă-grea=produs chimic (dar: apă plată/ oxigenată/ acră/ regală)
• NOU: nou-născut/ nou-născuți, nou-sosiți (dar: rochie nou-nouță/ rochii noi-nouțe)

CONVERSIUNEA

procedeu intern de îmbogățire a vocabularului care constă în trecerea unui cuvânt de la

• parte de vorbire la alta;eu Ex: băiat frumos(adj.) – vorbește frumos(adv.) Conversiunea se realizează prin trei căi:
• Cu ajutorul desinențelor
• Prin determinare
• Prin distribuție I.Cu ajutorul desinențelor ( -ă, -e, -i, -uri)
• Cafea aburind (vb. Gerunziu) –cafea aburindă/ cafele aburinde (adjectiv gerunzial/ adjectiv provenit din verb la gerunziu acordat)
• Mână tremurândă ▪ Bărbați suferinzi ▪ Bunuri
• Steaguri ▪ Femeie șovăindă ▪ Ofuri fluturânde ▪ Jale crescândă ▪ Nimicuri
• Coșuri ▪ E-uri ▪ Hopuri fumegânde ▪ Adâncuri ▪ Fâșuri
• Buze sângerânde ▪ Înalturi ▪ Tic-tacuri Din literatură:
• femeie bărbată ▪ vremi copile
• câini bărbați ▪ lumină fecioară II.Prin determinare (articulare cu articol hotarât/ nehotărât, cu ajutorul adjectivelor pronominale, prin numărare)
• prin acest procedeu unele părți de vorbire capătă valoare substantivală;
• adjectiv – substantiv
• un urât/ urâtul
• un frumos/ frumosul
• verdele câmpiei
• albastrul cerului (dar: albastrul cer =adj.)
• plumburiul cerului 2.adverb – substantiv
• un bine/ binele — un încolo
• aproapele — un încoace
• un acasă 3.pronume – substantive
• eul liric/ eul meu
• sinele/ sinea (Vorbește în sinea ei. Drumul are un încolo și un încoace. –complement de mod)
• un nimic/ nimicul/ un nimeni 4.numeral – substantiv
• un opt/ optul
• îndoitul sumei/ dublul

5.verbe la supin – substantiv nume de lucru

• de citit – cititul
• de lucrat – lucratul
• de vânat – vânatul 6.verbe la participiu +articol hotărât – substantiv nume de ființă
• rănit – rănitul
• fensat – ofensatul
• invitat – invitatul înecat – înecatul 7.adverbe/ locuțiuni adverbiale, prin articulare – prepoziții/ locuțiuni prepoziționale Observație: Un enunț se poate termina în adverb sau locuțiune adverbială, dar nu se poate termina în prepoziție sau locuțiune prepozițională.

ADV./LOCUȚ. ADV. PREP/LOCUȚ PREP ADV./LOCUȚ. ADV. PREP/LOCUȚ PREP

• Eu prășesc înainte (adv. de loc)/ Eu prășesc înaintea casei. (prepoziție)
• Mașina a luat-o la dreapta. (locuț. adv.)/ Mașina a luat-o la dreapta străzii. (prep.) III.Prin distribuție ( un cântec frumos –adj. / se comportă frumos –adv.) 1.adjective – adverbe (când stau pe lângă un verb) Absurd Enorm

1. TOATE verbele la participiu pe lângă un substantiv – adjective Cămașă spălată
2. Perete văruit
3. Pom înflorit
4. Desen colorat

1. UNELE verbe la participiu pe lângă alte verbe – adverbe cu funcția de complement circumstanțial de mod
2. Vorbește răgușit/ răstit
3. Explică deslușit Merge împiedicat
4. Vorbește deschis 4.verb la imperativ – interjecție predicativă (predicat verbal)

• Uită-te! =verb la imperativ – Uite! = interjecție (UITE O FATĂ FRUMOASĂ.) 5.conjuncțiile ȘI și IAR când sunt accentuate – adverbe de mod fără funcție sintactică
• Ș i tata mi-a dat bani.
• Iar plouă. 6.prepoziția LA – adjectiv pronominal nehotărât
• A mâncat la prăjituri! (la=multe)
• Am prins la pește! Observație: MULT, PUȚIN, TOT sunt pronume nehotărâte. 7.prepoziția LA – adverb care formează un numeral aproximativ
• Peștele cântărea la trei kilograme. (circa/ vreo) 8.prepozițiile PENTRU și CONTRA – adverbe
• Toți au votat pentru, numai tu ai votat contra. 9.conjuncția ȘI este coordonatoare copulativa; leagă 2 părți de propoziție sau 2 propoziții de același fel. Alina și Andrei joacă tenis. Când ȘI are sensul lui DAR/ ÎNSĂ devine conjuncție adversativă; leagă 2 părți de propoziție sau 2 propoziții care se opun prin conținut, dar nu se exclud.
• Te-am rugat ceva/ și nu m-ai servit./ 10.interjecția HALAL – adjectiv invariabil
• Hala l fată/ halal băiat 11.sunt unsprezece adverbe care pe lângă un substantiv devin adjective invariabile, cu funcția de atribute adjectivale
• Așa
• Aparte
• Mai prejos
• Gata
• Asemenea
• Etc.
• Bine
• Astfel/ altfel
• Anume
• Mai presus 12.numeralul cardinal UNA – adverb de mod
• Fata asta o ține una. (=morțiș) 13.numeralul ordinal ÎNTÂI – adverb de timp
• A trecut întâi o boare...
• Întâ i mă spăl, apoi mănânc. 14.pronumele relativ/ interogativ CE – adverb de mod fără fcț. sintactică, în fața unui adjectiv/ adverb)
• Ce frumoasă priveliște!
• Ce repede merge bunicul! Observație: Adjectivele si adverbele precedare de CE au valoare de superlativ absolut. 15.cuvintele care denumesc anotimpuri, zilele săptămânii sau părți ale zilei sunt substantive dacă –au funcția de SUBIECT
• -au lângă ele un atribut
• -au în față o prepoziție Dacă nu se încadrează la unul dintre cele 3 criterii sunt adverbe de timp cu funcția de complement circumstanțial de timp.

Toamna este un anotimp ploios. (substantiv, subiect) La toamnă dau examen. (substantiv, complement circumstanțial de timp) Această toamnă este lungă. (substantiv) Toamna se numără bobocii. (adverb de timp, complement circumstanțial de timp) 16.pronumele nehotărât TOT – adverb

• Pe masă erau trei feluri de bucate. El a mâncat tot.(pronume nehot.)
• To t mai plânge băiatul acela. (=încă, adverb) 17.cuvântul POATE, urmat de conjuncția CĂ – adverb predicativ, predicat verbal, urmat de subiectivă cuvântul POATE, urmat de conjuncția SĂ – verb predicativ tranzitiv, urmat de completivă drectă Poate / că va reuși./
• Poate / să danseze hora./

1. UNELE substantive care determina verbe sau adjective – adverbe de mod, complement de mod

Observație: Adjectivele de mai sus au valoare de superlativ absolut. (frumoasă foc= foarte frumoasă) 19.adverbele relative UNDE, CUM, CÂND, CÂT – conjuncții fără funcție sintactică a) CUM + temporală (CT)/ cauzală (CZ) devine conjuncție

• Cum treci Siretul,/ apa-i rea./(CT) Cum a întârziat,/ n-a ma intrat în clasă./ (cum=deoarece, CZ) b) UNDE + cauzala(CZ) devine conjuncție
• Unde nu s-a pregătit,/ a luat notă mică./ (unde=deoarece, CZ) c) CÂND + condițională(CDȚ) devine conjuncție, când=dacă Când m-aș lua după tine,/ aș ajunge rău./ (CDȚ) d) CÂT + concesivă(CV) devine conjuncție, cât=deși
• Cât e muntele de înalt,/ tot se tocește./ (CV)