Morfologie — numeralul
- Definiție: Numeralul este partea de vorbire flexibilă care exprimă o cantitate numerică a obiectelor, ordinea numerică a acestora sau repartizarea lor.
- Valori morfologice fundamentale:
- Valoare substantivală: Stă singur în comunicare (înlocuind substantivul numărat sau exprimând numărul abstract). Își asumă funcțiile sintactice ale substantivului (subiect, complement, nume predicativ etc.).
- Valoare adjectivală: Însoțește un substantiv și se acordă cu acesta în gen și caz. Îndeplinește funcția sintactică de atribut adjectival.
- Valoare adverbială: Determină un verb, un adjectiv sau un adverb, arătând de câte ori sau în ce măsură se realizează o acțiune ori o caracteristică. Îndeplinește funcția de circumstanțial de mod.
A. NUMERALUL CARDINAL
Exprimă un număr abstract sau un număr determinat de obiecte:
- După structură:
- Simple: unu, doi, trei, patru, cinci, șase, șapte, opt, nouă, zece, sută, mie, milion, miliard.
- Compuse:
- De la 11 la 19 (numeral + -spre- + -zece): unsprezece, doisprezece/douăsprezece, treisprezece, patrusprezece, cincisprezece, șaisprezece, șaptesprezece, optsprezece, nouăsprezece;
- Zecile (numeral + -zeci): douăzeci, treizeci, patruzeci, cincizeci, șaizeci, șaptezeci, optzeci, nouăzeci;
- Zecile combinate cu unități (legate prin conjuncția și): douăzeci și unu, patruzeci și cinci;
- Sutele, miile, milioanele compuse: o sută, două sute, o mie, trei mii, două milioane.
- Prepoziția de la numerale:
- De la 1 la 19, numeralul se leagă direct de substantiv (doi elevi, paisprezece cărți).
- De la 20 în sus (cu excepția compuselor terminate în 1-19), legătura cu substantivul se realizează obligatoriu prin prepoziția de: douăzeci de elevi, o sută de cărți, dar o sută paisprezece elevi.
- Flexiunea cazuală la cardinal:
- Numeralul unu/una și doi/două au forme distincte de gen: un băiat / o fată, doi băieți / două fete, doisprezece băieți / douăsprezece fete.
- La Genitiv-Dativ: unui băiat / unei fete, ambilor / ambelor, la doi băieți sau a doi băieți (marcare prepozițională analitică).
B. NUMERALUL ORDINAL
Exprimă ordinea sau locul ocupat de un obiect prin numărare într-o serie:
- Structura numeralului ordinal:
- Masculin: articol posesiv al + numeral cardinal + articol hotărât -le- + particula -a: al doilea, al treilea, al zecelea, al o sutălea, al două sutelea, al miilea, al două miilea, al milionulea, al două milioanelea.
- Feminin: articol posesiv a + numeral cardinal + articol hotărât -a: a doua, a treia, a zecea, a o suta, a două suta, a mia, a două mia, a milioana.
- Forme speciale pentru primul termen:
- primul / prima, întâiul / întâia (au flexiune completă de adjectiv).
- Valori și funcții sintactice:
- Valoare adjectivală: A promovat al doilea candidat. (atribut adjectival);
- Valoare substantivală: Al doilea a răspuns corect. (subiect); I-am dat cartea celui de-al doilea. (complement indirect).
Cuvintele care indică sfârșitul seriei numerice (ultimul, ultima, cel din urmă, cea din urmă) sunt adjective (sau locuțiuni adjectivale), nu numerale.
C. NUMERALUL COLECTIV
Exprimă ideea de însoțire, asociere sau grup:
- Forme simple: amândoi, amândouă, ambii, ambele.
- Regulă strictă de articulare a substantivului determinat:
- După ambii și ambele, substantivul nu se mai articulează: ambii elevi, ambele profesoare, ambii copaci.
- După amândoi și amândouă, substantivul se articulează obligatoriu: amândoi colegii, amândouă studentele.
- Flexiunea la Genitiv-Dativ: ambilor, ambelor, amândurora: Părerea amândurora contează.
- Forme compuse: tustrei, tuspatru, tuscinci, toți trei, toate patru, câteșitrei.
- Funcții sintactice:
- Atribut adjectival (valoare adjectivală): Ambii elevi au promovat examenul.
- Subiect (valoare substantivală): Amândoi au sosit la timp.
- Complement direct: I-am felicitat pe amândoi.
- Complement indirect: Mă bazez pe amândoi. / Le-am oferit amândurora premii.
- Atribut substantival prepozițional / genitival: Cărțile a tustrei sunt noi. / Succesul amândurora ne bucură.
D. NUMERALUL MULTIPLICATIV
Arată în ce proporție numerică crește o cantitate sau o acțiune:
- Forme derivate parasintetic (cu prefixul în- / îm- și sufixul -it): întreit, împătrit, încincit, înșesit, înzecit, însutit, înmiit*.
- Forme neologice: dublu, triplu, cvadruplu.
- Valori morfologice:
- Valoare adjectivală: Când determină un substantiv (efort dublu, câștig întreit) → atribut adjectival.
- Valoare adverbială: Când determină un verb (a muncit dublu, a plătit înzecit) → circumstanțial de mod.
- Valoare substantivală: Când este articulat (Dublul acestei sume reprezintă chiria) → subiect / nume predicativ.
E. NUMERALUL DISTRIBUTIV
Exprimă repartizarea obiectelor în grupuri egale, fiind format cu adverbul câte:
- Forme: câte unu, câte una, câte doi, câte două, câte trei, câte zece.
- Valori și funcții sintactice:
- Valoare adjectivală: Câte doi elevi intră în laborator. (atribut adjectival).
- Valoare substantivală: Câte trei s-au apropiat de catedră. (subiect); I-am ascultat pe câte trei. (complement direct).
- Valoare adverbială: Înaintau doi câte doi. (circumstanțial de mod).
F. NUMERALUL FRACȚIONAR
Denumește o parte, o fracțiune sau un procent dintr-un întreg:
- Forme: o doime, o treime, o pătrime, o cincime, o zecime, o sutime, o miime; un sfert, o jumătate, trei optimi, cinci la sută (5%).
- Valoare morfologică: Are exclusiv comportament și flexiune de substantiv: primește determinanți, se declină cazual și se articulează (O treime din elevi a lipsit).
G. NUMERALUL ADVERBIAL (DE REPETIȚIE)
Indică de câte ori se realizează o acțiune sau de câte ori o însușire este superioară alteia:
- Forme: o dată, de două ori, de trei ori, de zece ori, de o sută de ori, de ambele dăți, încă o dată.
- Funcții sintactice:
- Circumstanțial de mod: Când determină un verb: A repetat de două ori. / A citit o singură dată.
- Atribut adverbial: Când determină un substantiv de origine verbală: Prășitul de două ori a adus o recoltă bogată.
- Numeralul ordinal adverbial: Structuri precum prima oară, a doua oară, în primul rând, în al doilea rând.
H. NUMERALUL APROXIMATIV
Exprimă o cantitate numerică aproximativă:
- Structuri: vreo zece, la cincizeci de oameni, circa douăzeci, aproximativ treizeci, zece-cincisprezece.
- Atenție la pleonasme: Este interzisă alăturarea a doi indici de aproximare: în jur de vreo zece (greșit, pleonasm); circa aproximativ douăzeci (greșit). Se spune corect: în jur de zece sau vreo zece.
I. VALORILE MORFOLOGICE ALE LUI UN ȘI O
Cuvintele un și o sunt polivalente morfologic. Se disting prin context astfel:
1. Numeral cardinal
- Când numără strict obiectele în contrast cu alte cifre (O studentă și doi studenți erau în sală);
- Când este precedat de adverbe restrictive sau de aproximație: numai un, doar un, măcar un, cel puțin un, încă un, un singur: Am cumpărat doar un bilet.
- În proverbe și expresii bazate pe numărare: Cu o floare nu se face primăvară.
2. Articol nehotărât
- Când introduce un substantiv nou în discurs, fără a sublinia cantitatea numerică: Pe alee mergea o studentă. / Am zărit un cățel.
3. Pronume personal (doar forma o)
- Forma clitică neaccentuată de feminin Acuzativ: O ajut pe bunica.
- Cu valoare neutră (fără funcție sintactică) în expresii și locuțiuni verbale: a luat-o la sănătoasa, a dat-o în bară, a feclit-o.
4. Adjectiv pronominal nehotărât
- Când apare în corelație binară cu altul / alta: O studentă citea, alta desena. / Într-un loc plouă, în altul e soare.
5. Verb auxiliar
- Pentru perfectul compus popular: El o fost la târg.
- Pentru viitorul popular: O să merg mâine.
6. Interjecție (doar forma O)
- Fără funcție sintactică, exprimând o trăire sau o adresare directă: O, ce priveliște încântătoare!