partea de vorbire flexibilă care denumește obiecte în sens larg: ființe, lucruri, fenomene ale naturii, nume de acțiuni (mersul, plimbatul etc), stări sufletești, senzații (foame, sete, frig, durere);
- îl recunoaștem prin numărare, articulare sau determinare cu un adjectiv sau adjectiv
pronominal; CLASIFICARE: I. După structură:
- Simple : copil, creion, carte
- Compuse :
- Contopite : botgros, surdomut, triplusalt, pursânge, dreptunghi,
binecuvântare, bunăvoință, preafericitul, răuvoitor;
- Cu cratimă : rea-voință, bun-simț, floarea-soarelui
- Alăturare fără cratimă : Baia Mare, Marea Neagră
- Abreviere : tarom, aprozar, agromec
II. După sens:
- Comune : bunic, școală
- Propri i: anumite obiecte/ ființe pentru a le deosebi de altele
- unele substantive comune provin din substantive proprii: volt, watt, zepelin, joben,
recamier,amandină, newton; Am cumpărat un Eminescu./ Am admirat un Grigorescu. (comune) PRINCIPALELE CATEGORII GRAMATICALE:
- Gen
- Număr
- Caz
- Articol
GENUL SUBSTANTIVELOR:
- în limba română substantivele se împart în trei genuri:
MASCULIN: un copil, niște copii (doi copii) G/D:unui copil FEMININ: o fată, niște fete (două fete) NEUTRU: un scaun, niște scaune (două scaune) Observație: Nu întotdeauna genul natural se suprapune peste cel gramatical. Sunt masculine:
- Literele alfabetului
- Lunile anului
- Cifrele
- Notele muzicale
- Semințele de cereale (+mușețel)
Sunt feminine:
- Santinelă, ordonanță
- Zilele săptămânii
- Anotimpurile
- Unele momente ale zilei (seara, ziua, noaptea, dimineața, după-masa)
- Nume de orașe/ țări/ insule terminate în A (excepție: Târgoviște)
- Senzații și stări sufletești: teamă, frică, sete, bucurie, tristețe
Sunt neutre:
- Orașe/ insule/ țări care nu se termină în A
- Numele sporturilor (excepție:oină- feminin)
- Orânduiri sociale (sclavagie, capitalism)
- Curente literare
- Numele simțurilor
- Nume de materii (sânge, lapte, aur, argint)
- Numele unor vânturi (Austru, Crivăș, viscol)
- Însușiri fără plural (patriotism, curaj, erosim)
- Câteva substantive nume de ființe (popor, norod, macrou, animal, dobitoc,
mamifer, personaj) Opoziția de gen, în afară de folosirea desinențelor, se poate realiza cu ajutorul derivării cu sufixe mobile, formându-se SUBSTANTIVE MOBILE:
- Cele mai multe substantive sunt feminine de la masculin:
- Profesor- profesoară ▪ Lup- lupoaică
- Coleg- colegă ▪ Etc
- Preot- preoteasă
- Există și masculine de la feminin
- Rață- rățoi ▪ Vulpe- vulpoi
- Vrabie- vrăbioi ▪ Curcă- curcan
Broască- broscoi Gâscă- gâscan
SUBSTANTIVE EPICENE:
- utilizează un singur cuvânt pentru ambele genuri:
| Crocodil | Ciocârlie | Făt |
|---|
| Libelulă | Știucă | Sugar |
| Elefant | Furnică | Părinte |
| Rinocer | Albină | Soldat |
| Viezure | Struț | Rector |
| Nevăstuică | Victimă | Star |
| Gazelă | Păianjen | Rudă |
- există substantive cu aceeași formă la singular și la plural:
| Un pui/ doi pui | Tei | Codice |
|---|
| Unchi | Broscoi | Muncitoare |
| Baci | Nume | Lucrătoare |
| Arici | Prenume | |
| Ardei | Păntecele | |
SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE SINGULAR (pluraliatantum):
| Blugi | Cori | Cosmetice |
|---|
| Câlți | Confetti | Crudități |
| Lapți | Grafitti | Spaghete |
| Ravioli | Funeralii | Paste |
| Tăiței/ tăieței | Condoleanțe | Represalii |
| Vapori | Contrainformații | Rechizite |
| Speze | Citrice | Tipizate |
| Tratative | Devize | |
| Urale | Grâie/ grâne | |
SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE PLURAL (singulariatantum):
| Accept | Curaj | Buzău |
|---|
| Astm | Miere | Griș |
| Confort | Fasole | Haos |
| Frică | Mazăre | Plictis |
| Foame | Aur | |
| Sete | Argint | |
SUBSTANTIVE FEMININE CU ACCEAȘI FORMĂ LA SINGULAR ȘI PLURAL:
| Azalee | Pigmee | Galinacee |
|---|
| Camee | Cornee | Seboree |
| Orhidee | Dulcinee | Graninee |
- Logoree o Dispnee o Maree
- Liliacee o Onomatopee
- Tranșee o Odisee
Dar:
- Alee-alei ▪ Melopee-melopei
- Idee-idei ▪ Trahee-trahei
- Apopee-epopei ▪ Diaree-diarei
- Moschee-moschei
SUBSTANTIVE CU FORME DUBLE DE SINGULAR: Ax/ axă Corijent/ corigent Cearceaf/ cearșaf Votcă/ vodcă Zi/ ziuă Urcior/ ulcior Tumoră/ tumoare Piuneză/ pioneză Isus/ Iisus Grâne/ grâie SUBSTANTIVE CU FORME DUBLE DE PLURAL:
- Cicatrice/ cicatrici • Râpe/ râpi
- Corzi/ coarde • Niveluri/ nivele
- Coperți/ coperte
FUNCȚII SINTACTICE: NOMINATIV:
- Subiect: Bunicul curăță copacii.
- Nume predicativ: Andrei este colegul meu.
- Atribut apozițional: Colegul meu, Andrei, învață bine.
ACUZATIV:
- Complement direct: O ajut pe mama.
- Complement indirect: Mă gândesc la examen.
- Complement de agent: Mașina e reparata de către tine.
- Complement de loc: Merg la școală.
- Complement de timp: Merg la școală odată cu Maria.
- Complement de mod: Mama este mai mică decât tata.
- Complement de scop: Mama face economii pentru casă.
- Complement de cauză: N-am intrat în clasă de rușine.
- Nume predicativ: Pădurea este de fagi.
10)Atribut substantival prepozițional: Pădurea de fagi e tânără. GENITIV:
- Atribut substantival genitival: Proprietarii casei au plecat.
- Atribut substantival prepozițional: Pomul din fața casei a rodit.
- Nume predicativ: Mama este contra fumatului.
- Complement de loc: Mașina s-a oprit în fața casei.
- Complement de cauză: Din cauza poleiului am alunecat.
- Complement indirect: Câinele s-a năpustot asupra hoțului.
- Complement de timp: Am sosit acasa înaintea mamei.
- Complement condițional: În locul tatei eu nu-ți dădeam bani.
DATIV:
- Complement indirect: Îi ofer flori mamei.
- Complement de loc: Stai locului! / Stă țintuit locului./ Așterne-te drumului!/ Du-te
naibii!
- Complement concesiv: Contrar obiceiului, s-a culcat la amiază.
- Atribut substantival prepozițional: Reușita grație mamei mă bucură.
- Atribut în dativul arhaic: Maria este nepoată mătușii mele.
VOCATIV: nu are funcții sintactice excepție:
- Bădie Ioane! Primul cuvât nu are funcție
- Nene Iancule! Al doilea este atribut apozițional în vocativ
- Vecine Dumitre!
substantivul nu are funcție,adjectivul Dar: dragă mamă/ mamă dragă este atribut adjectival Observație: Putem avea subiect în Acuzativ/ Genitiv/ Dativ, dar exprimat numai prin pronume relative, deci în fraze:
- Îl premiez/ pe cine ia premiul I./ (Ac)
- Resituie cartea/ cui ți-a împrumutat-o./ (D)
- Hai fiecare pe la casa/ cui ne are./ (G)
LOCUȚIUNI SUBSTANTIVALE:
- grup de cuvinte cu valoarea unui substantiv:
- Băgare de seamă
- Punct de vedere
- Aruncătură de ochi
- Ținere de minte
- Nod în papură
- Foc de paie
- Dare de mână
- Stat de vorbă
- Tragere de inimă
- Aducere aminte
- Părere de rău/ bine
Observație: Substantivele care denumesc anotimpuri, zile ale săptămânii sau părți ale zilei sunt substantive în 3 situații:
- Dacă au funcție de subiect
- Dacă au lângă ele un atribut
- Dacă au în față o prepoziție
Dacă nu respectă acestea, snt adverbe de timp cu funcția de complement de timp. Toamna se numără bobocii. CONVERSIUNEA:
- substantiv-adverb
- Doarme buștean
- Îndrăgostit lulea
- Sărac ocnă
e voie e nevoie
- în structurile
e cazul e vorba Predicat verbal Subiect
- Ei au plecat la scăldat
la arat Complemente de scop la vânat la banchet
- Ei vin de la arat
de la semănat Complemente de loc de la nuntă