Morfologie — adverbul

partea de vorbire neflexibilă care determină un verb/ o locuțiune verbală, unele interjecții, adjective sau alte adverbe;

• Merge încet.(verb)
• Merge destul de repede.(adv)
• Hai mai repede.(interj)
• A luat-o la fugă agitat.(locuț vb)
• Peretele este perfect perpendicular.(adj) CLASIFICARE: a)după structură

1. Simple

1. Compuse

1. Locuțiuni adverbiale

b)după sens ###

1. DE LOC

Simple: sus, jos, aici, acolo Compuse: departe, undeva, oriunde, orișiunde, fieunde Locuțiuni: din loc în loc, la stânga, în stânga, peste tot, în urmă, de jur împrejur, în sus/ jos Nu știu unde/ Te miri unde/ Cine știe unde = UNDEVA ###

2. DE TIMP

Simple: acum/ acuma, azi, ieri, târziu Compuse: totdeauna, odată, cândva, niciodată, câteodata Locuțiuni: din când în când, la început, din vreme în vreme, pe urmă, de cu seară, în veci Nu știu când/ Te miri când/ Cine știe când = CÂNDVA ###

3. DE MOD

Simple: târâș, grăpiș, chiorâș, bine, așa, totalmente, nu, ba, repede Compuse: defel, deloc, numai, oricum, cumva, fiecum, într-una Locuțiuni: pe furiș, de-a valma, de prisos, pe alese, pe de rost, cu neputință, de milă/ silă Nu știu cum/ Te miri cum/ Cine știe cum = CUMVA 4.+

5. CAUZALE și DE SCOP

• nu există adverbe de cauză, ci numai locuțiuni;
• aceleași locuțiuni pot fi și cauzale și de scop; Observație: Când se află în regenta unei cauzale, ele sunt locuțiuni de cauză cu funcția de complement de cauză. Când se află în regenta unei finale, ele sunt locuțiuni de scop cu funcția de complement de scop.

• există și câteva adverbe de scop:

• Intenționat ###

6. CONDIȚIONALE

• adverbele condiționale au funcția de complement condițional;
• Astfel o Altminteri Altfel În acest fel
• ###

7. CONCESIVE

• au funcția de complement concesiv, se regăsesc în regenta unei subordonate concesive;

###

8. CONSECUTIVE

• nu există adverbe consecutive, ci doar unele locuțiuni pe care lingviștii le consideră verbe la supin;

De nespus c)după statutul lor în propoziție/ frază

1. INTEROGATIVE-ajută la formarea unei interogații De loc: unde?, de unde?, până unde? Încotro? De timp: când?, de când?, până când?, cât timp? De mod: cum?, cât?, în ce fel?, în ce mod? ###

2. RELATIVE

Observație: Aceleași adverbe menționate mai sus, când leagă o subordonată de regenta ei devin adverbe relative, având funcție în subordonata pe care o introduc. Când ai ajuns acasă? (interogativ)– Spune-mi/ când ai ajuns acasă./(relativ) Observație:

1. Douăzeci și șapte de adverbe nu au funcție sintactică (=semiadverbe)

1. Unsprezece adverbe, când determină substantive, devin adjective invariabile

1. Urmate de CĂ, următoarele adverbe sunt PREDICATIVE Desigur Probabil =predicat verbal, urmat de o SUBIECTIVĂ +CĂ Firește

Poate

1. După verbele ÎNVAȚĂ/ ȘTIE/ VORBEȘTE englezește= adverb de mod cu valoare de substantiv

1. Unele substantive care determină verbe/ adjective devin adverbe de mod cu funcția de complement de mod (tace chitic, doarme buștean)

1. Cuvântul CE în fața unor adverbe/ adjective devine adverb de mod fără funcție, iar adverbele/ adjectivele precedate de el sunt la superlativ absolut

1. Cuvântul POATE urmat de conjuncția CĂ este adverb predicativ cu funcția de predicat verbal +SB (Poate/ că va înțelege./)

1. Cuvântul POATE urmat de conjuncția SĂ este verb predicativ tranzitiv cu funcția de predicat verbal +CD (Poate/ să danseze./)

1. Adverbul CÂT are mai multe valori
2. Adverb interogativ de loc: Cât a parcurs?
3. Adverb relativ de loc: Spune-mi/ cât a parcurs.
4. Adverb interogativ de timp: Cât a stat la tine?
5. Adverb de mod: Cât a mai plans băiatul ăsta!

1. Prepoziția LA devine adverb de mod cu sensul circa/ cam (cântărea la 5kg)
2. Când ȘI și IAR sunt accentuate sunt adverbe de mod fără funcție. (ai venit și tu)
3. Adjectivele din expresiile impersonale E FRUMOS/ E UȘOR/ E URÂT/ E GREU devin adverbe dacă SB care urmează după ele este introdusă prin CĂ sau SĂ Dacă SB de după ele se leagă prin pronumele relativ CE, CARE sau CINE, acestea rămân adjective (=nume predicativ)
4. E frumos/ să-i respecți pe cei în vârstă./(adverb)
5. E frumos/ ce-mi place mie./(adjectiv)

1. Unele adverbe/ locuțiuni adverbiale devin prepoziții/ locuțiuni prepoziționale fără funcție sintactică (înapoi- înapoia, îndărăt- îndărătul, în spate- în spatele)
2. Numeralul ordinal ÎNTÂI devine adverb de timp, complement de timp (Întâi mă spăl, apoi mănânc.)
3. Unele verbe la participiu care determină un alt verb devin adverbe de mod, complemente de mod. (vorbește răgușit)
4. Când adverbul CUM este urmat de CT sau CZ este conjuncție fără funcție
5. Cum treci Siretul,/apa e rea./ (CT)
6. Cum a întârziat,/ n-a mai intrat la oră./ (CZ)

1. Când adverbul UNDE are sensul lui DEOARECE este conjuncție
2. Unde nu s-a pregătit bine, / n-a reușit./ (CZ)

1. Când adverbul CÂND are sensul lui DACĂ și e urmat de CDȚ este conjuncție
2. Când m-aș lua după tine, / aș ajunge rău. (CDȚ)

1. Când adverbul CÂT are sensul lui DEȘI este conjuncție
2. Cât e muntele de înalt,/ tot se tocește./ (CV)