Prepoziția#91
S19 — Complementul prepozițional
Complementul prepozițional
- Definiție: Complementul prepozițional (CP) este complementul indirect exprimat obligatoriu cu o prepoziție sau locuțiune prepozițională specifică verbului regent. Prepoziția este impusă de verb și nu poate fi schimbată.
A. DIFERENȚA FAȚĂ DE COMPLEMENTUL INDIRECT SIMPLU
- Complementul indirect la Dativ (fără prepoziție): Îi ofer mamei flori. (prepoziția nu este cerută de verb)
- Complementul prepozițional: prepoziția este cerută lexical de verb și nu poate lipsi:
- Mă gândesc la tine. (nu: Mă gândesc tine)
- Mă bazez pe el.
- Se ocupă de copii.
B. VERBE CU COMPLEMENT PREPOZIȚIONAL SPECIFIC
- a se gândi la, a se bucura de, a depinde de, a se ocupa de, a ține la, a aspira la
- a se interesa de, a vorbi despre, a conta pe, a miza pe
- a fi mândru de, a fi indiferent față de, a fi supărat pe
C. MIJLOACE DE EXPRIMARE
- Substantiv: Se gândește la examen.
- Pronume: Se gândește la tine.
- Verb la infinitiv: S-a hotărât să plece. / Se bucură de a câștiga.
- Propoziție completivă prepozițională: Se gândește / la ce i-ai spus./
D. ATENȚIE
Complementul prepozițional NU trebuie confundat cu circumstanțialul de loc (Merg la școală — unde?) sau cu circumstanțialul de mod (Se comportă cu demnitate — cum?). Criteriul este că prepoziția complementului prepozițional este cerută lexical de verb, nu facultativă.
- --
Completiva prepozițională
- Definiție: Propoziția completivă prepozițională (CP) îndeplinește la nivel de frază rolul unui complement prepozițional, constituind obiectul obligatoriu cerut cu prepoziție de un verb, adjectiv sau adverb din regentă. Răspunde la întrebări prepoziționale: la ce?, la cine?, despre ce?, despre cine?, pentru ce?, de cine/ce?, cu cine/ce?.
A. TERMENI REGENTI ȘI VERBE CU REGIM PREPOZIȚIONAL
- Verbe și locuțiuni verbale cu prepoziție obligatorie:
- a se gândi la, a spera la, a visa la;
- a se baza pe, a conta pe, a se sprijini pe;
- a se bucura de, a se teme de, a se mira de, a se sătura de, a se feri de;
- a discuta despre, a vorbi despre, a se îngriji de;
- a avea grijă de, a-și bate joc de, a da dovadă de.
- Adjective cu regim prepozițional:
- apt pentru, dornic de, capabil de, mândru de, sigur de, mulțumit de:
- Este capabil / să rezolve problema fără ajutor./
- Adverbe sau interjecții:
- Departe de a crede așa ceva, a ascultat în tăcere.
B. ELEMENTE INTRODUCTIVE DE RELAȚIE
- Conjuncții subordonatoare: că, să, ca să, dacă, de;
- Mă gândesc / să plec în excursie./
- Mă mir / că a sosit atât de repede./
- Mă întreb / dacă va reuși la examen./
- Pronume și adjective pronominale relative precedate de prepoziție: la ce, despre cine, cu cine, pe ce, de ceea ce;
- Mă bazez / pe ce mi-ai promis ieri./
- Vorbim / despre cine a câștigat concursul./
- Adverbe relative: la cum vorbește, de unde a apărut.
C. EXPANSIUNE ȘI CONTRAGERE
- Expansiune (Complement prepozițional → Propoziție Completivă prepozițională):
- Se gândește la vacanță. (CP) → Se gândește / să meargă în vacanță./ (CP)
- Se teme de eșec. (CP) → Se teme / că va eșua./ (CP)
- Mă bucur de reușita ta. (CP) → Mă bucur / că ai reușit./ (CP)
- Contragere (Propoziție Completivă prepozițională → Complement prepozițional):
- Mă bazez / pe ce mi-ai promis./ (CP) → Mă bazez pe promisiunea ta. (CP)
- S-a săturat / să tot aștepte./ (CP) → S-a săturat de așteptare. (CP)
D. TOPICĂ ȘI PUNCTUAȚIE
- Postpusă regentei (poziție firească): Nu se desparte prin virgulă când determină direct regenta (Se gândește să plece).
- Antepusă regentei: Se desparte prin virgulă când este plasată la începutul frazei pentru subliniere (La ce mi-ai spus,/ mă gândesc neîncetat.).
E. CONFUSII FRECVENTE ȘI DIFERENȚIERE SINTACTICĂ
- CP vs. Completivă Indirectă (CI):
- Completiva indirectă cere cazul Dativ fără prepoziție (cui?): I-am mulțumit / cui m-a sprijinit./
- Completiva prepozițională cere prepoziție + Acuzativ (la ce? de ce?): Mă gândesc / la cine m-a sprijinit./
- CP vs. Circumstanțiale de loc sau mod cu prepoziții similare:
- Mă gândesc / la ce s-a întâmplat./ (CP: la e cerut de verbul a se gândi, nu e locație fizică).
- Am alergat / până la cealaltă clădire./ (CL: indică o limită în spațiul fizic).
Conținut extras și normalizat
- Definiție: Propoziția completivă prepozițională (CP) este subordonata care îndeplinește la nivel de frază funcția de complement prepozițional cerut lexical de verbul din regentă. Răspunde la întrebări prepoziționale: la ce?, de ce?, despre ce?, cu cine?, pentru ce?.
A. TERMENI REGENTI
Verbe sau locuțiuni verbale care cer în mod obligatoriu o prepoziție:
- a se gândi la, a se bucura de, a se teme de, a se mira de, a discuta despre, a se baza pe.
- Exemple:
- Mă gândesc / să plec în excursie./
- Se bucură / că a luat examenul./
- Se teme / să nu greșească./
- Mă bazez / pe ce mi-ai promis./
B. ELEMENTE DE RELAȚIE
- Conjuncții: că, să, ca... să, dacă;
- Pronume relative precedate de prepoziție: la ce, de cine, despre care, pe cine;
- Adverbe relative: la cum a procedat.
C. DIFERENȚIERE SINTACTICĂ
Nu se confundă cu circumstanțialele de loc sau mod. Prepoziția din regentă este strâns legată de verbul regent (a se gândi la = trăsătură a verbului, nu o locație fizică).
Morfologie — prepoziția
Definiție: Prepoziția este partea de vorbire neflexibilă care leagă un atribut sau un complement de cuvântul pe care îl determină (substantiv, pronume, numeral, verb, adjectiv sau adverb). A. CLASIFICAREA PREPOZIȚIILO…