Sintaxă — propoziția subiectivă și construcțiile impersonale

SUBIECTIVA

propoziția subordonată care, la nivel de frază, corespunde subiectului dintr-o propoziție.

• prin expansiunea unui subiect obținem o SB, iar prin contragerea unei SB obținem un subiect;
• pe când subiectul este parte principală de propoziție, SB este subordonată, nu propoziție principală;
• Harnicu l are de toate.
• Cine e harnic / are de toate./ E bine a repeta înainte de examen.
• E bine/ să repeți înainte de examen./ ELEMENTELE DE RELAȚIE ALE SB: Observație: SB, PR, CD, CI, ATR, CP au aceleași elemente de relație, depinde cum sunt selectate.

1. Conjuncții nespecializate:

1. Pronume si adjective pronominale relative:

1. Unele pronume și adjective pronominale nehotărâte:

1. Adverbe relative singure sau cu prepoziție:

Observație:

• Nu se știe/ unde a plecat tata./ (SB)
• Întrebarea e/ unde să apuc./ (PR) Eu știu/ unde ai fost ieri./(CD)
• Mă gândesc/ unde să dau examen./(CI)

Conjuncțiile nu au funcție sintactică, dar celelalte elemente de relație au funcție în subordonata pe care o leagă de regentă. ELEMENTELE REGENTE ALE SB:

1. Adverbe predicative cu funcția de predicat verbal + conjuncția CĂ

+CĂ

1. Adverbe de mod care nu au în față verbul A FI, dar îl putem pune noi, cu funcția de nume predicativ cu verb copulativ subînțeles

1. Locuțiuni adverbiale predicative+ CĂ

• Fără doar și poate

1. Expresii verbale impersonale cu verbul A FI

1. Verbe reflexive impersonale cu caracter reflexiv împrumutat

+CĂ

+CĂ

• Se presupune

1. Verbe impersonale la diateza pasivă

+CĂ/

+SĂ

1. Expresii verbale impersonale compuse din verbul A FI și un verb la supin. Pot avea complement de agent, dar nu sunt la diateza pasivă
2. E de dovedit — E de înțeles
3. E de prevăzut — E de presupus
4. E de admis — E de neimaginat
5. E de admirat Observație: NOROC și PĂCAT, în anumite contexte, au valoare de adverb. Pot fi folosite fără verbul A FI, care se subînțelege. (E) Noroc/ că am prins trenul./ (E) Păcat/ că s-a întâmplat așa./

1. Verbe impersonale/ cu valoare impersonală Sunt de 3 feluri: a) Verbe reflexive cu pronume reflexiv, formă neaccentuată(clitice) la Dativ Îmi/ îți/ îi/ ne/ vă/ Convine le Place Displace Repugnă b) Verbe cu pronume formă scurtă la Acuzativ Mă/ te/ îl/ o/ ne/ vă/ îi/ le Doare Frapează Enervează Amuză Preocupă Intrigă Indignează Supără c) Verbe impersonale fără pronume formă scurtă
2. A trebui: Trebuie/ să plec la antrenament./
3. A merita: Merită/ să ajungi acolo./
4. A ajunge: Ajunge/ cât ai mâncat./
5. A rămâne: Rămâne/ să de întâlnim./
6. A conta: Contează/ ce știi./
7. A începe: Începe/ să plouă./
8. A reieși: Reiese/ că ai greșit./
9. A rezulta: Rezultă/ că nu ai spus adevărul./ Observație:

1. Verbul A FI este predicativ impersonal când are sensul de A TREBUI sau A SE ÎNTÂMPLA. ( Când e/ să o pățești,/ o pățești./; Ce e acolo?)

1. Verbul A TREBUI este predicativ personal când se află la persoana III plural, imperfect/ viitor. (Ei trebuiau/ să ajungă./; Ei vor trebui/ să danseze./)

1. Locuțiuni verbale impersonale+ pronume, la dativ
2. a-i da prin gând
3. a-i trece prin minte
4. a-i veni în gând
5. a-i face plăcere
6. a-i prinde bine
7. Observație: SB poate sta după regentă sau înaintea ei. Nu se desparte prin virgulă de regenta ei, dar daca este antepusă acesteia și se reia în regentă prin subiect, atunci se desparte prin virgulă. (Cine muncește,/ acela e respectat./)

Notă de implementare

Pentru integrarea în aplicație, nodurile de programă pot alimenta meniul și traseul de învățare, iar nodurile de sursă pot alimenta explicația și căutarea. Câmpurile parent, children, lessons, source și status sunt suficiente pentru a construi ulterior un index sau un grafic interactiv.