Fonetica, silabație și accent#1
Tipuri de sunete. Valorile literelor
- Definiție: Sunetele limbii române se clasifică din punct de vedere funcțional și articulatoriu în vocale, semivocale și consoane.
- Raportul sunet – literă: Nu există o identitate absolută între numărul de litere și numărul de sunete, deoarece unele litere au valori multiple, iar unele grupuri de litere redau un singur sunet.
A. VOCALELE (7)
Sunete care se rostesc fără obstacole în canalul fonator și pot alcătui singure o silabă:
- a, e, i, o, u, ă, î/â.
- Fiecare silabă din limba română conține obligatoriu o singură vocală. Numărul de silabe este întotdeauna egal cu numărul de vocale.
B. SEMIVOCALELE (4)
Sunete cu proprietăți intermediare între vocale și consoane, care nu pot forma silabă singure:
- e, i, o, u (în neologisme și y).
- Se asociază întotdeauna cu o vocală în cadrul aceleiași silabe pentru a alcătui diftongi sau triftongi (soare [o = semivocală, a = vocală], iarbă [i = semivocală, a = vocală]).
C. VALORILE MULTIPLE ALE LITERELOR
- Litera I:
- Vocală deplină: vi-ne, i-nel;
- Semivocală: iar-bă, pui, te-i;
- I scurt (asilabic / afonizat): la sfârșitul cuvintelor după consoană, marcând doar palatalizarea (meri, lupi, bani, brazi);
- Literă ajutătoare: în grupurile ci, gi, chi, ghi (meci, legi, ochi).
- Litera E:
- Vocală deplină: re-ce;
- Semivocală: deal, sea-ră;
- Valoare diftongată [ie]: în pronumele personale (eu, el, ei, ele) și formele verbului a fi (este, e, eram, erai);
- Literă ajutătoare: în grupurile ce, ge, che, ghe (ceas, geam, ghea-ță).
FONETICĂ
Definiție: Fonetica este ramura lingvisticii care studiază sunetele limbii din punct de vedere acustic, fiziologic (articulatoriu) și funcțional. Sunetul: Unitatea auditivă și articulatorie minimală a limbii, produsă…