Circumstanțialul de loc

  • Definiție: Circumstanțialul de loc (CL) este partea secundară de propoziție care arată locul unde se desfășoară acțiunea sau unde se găsește obiectul. Răspunde la întrebările unde?, de unde?, până unde?, încotro?

A. MIJLOACE DE EXPRIMARE

  1. Adverb de loc: Stă sus. / Vine de departe.
  2. Locuțiune adverbială de loc: Se joacă de jur împrejur. / A plecat de acasă.
  3. Substantiv la Acuzativ cu prepoziție: Merg la școală. / Vine din pădure.
  4. Substantiv la Genitiv cu locuțiune prepozițională: Mașina s-a oprit în fața casei.
  5. Pronume la Acuzativ cu prepoziție: Mă duc la el.
  6. Verb la supin: Andrei se întoarce de la pescuit.
  7. Propoziție circumstanțială de loc: Mă duc / unde mi-ai spus./

B. ATENȚIE — ACUZATIVUL DE SCOP VS. LOC

Cu verbe de mișcare, distincția se face prin întrebare:

  • Ei au plecat la scăldat. — Scop (cu ce scop au plecat? la scăldat)
  • Ei vin de la scăldat. — Loc (de unde vin? de la scăldat)

C. DATIVUL LOCATIV (ARHAIC/POPULAR)

Anumite construcții populare/arhaice folosesc Dativul pentru loc:

  • Stai locului! / Ține-te drumului! / Du-te naibii!

Morfologie — adverbul

Definiție: Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care determină un verb (*merge încet*), o locuțiune verbală (*a luat-o la fugă speriat*), un adjectiv (*perete perfect drept*), un alt adverb (*merge destul de re…