S21 — Circumstanțialul de scop

Circumstanțialul de scop

  • Definiție: Circumstanțialul de scop (CS) este partea secundară de propoziție care arată scopul sau finalitatea acțiunii. Răspunde la întrebările cu ce scop?, în ce scop?, pentru ce?

A. MIJLOACE DE EXPRIMARE

  1. Substantiv la Acuzativ cu prepoziție:
  2. Mama face economii pentru casă.
  3. Muncesc pentru un viitor mai bun.
  4. Substantiv la Genitiv cu locuțiune prepozițională:
  5. Muncim în scopul promovării.
  6. Recapitularea se face în favoarea noastră.
  7. Verb la infinitiv:
  8. Mergem la bibliotecă pentru a studia.
  9. A venit să ne ajute.
  10. Verb la supin:
  11. Bunicii s-au dus la prășit.
  12. Mergem la vânat.
  13. Verb la gerunziu: mai rar, în construcții eliptice.
  14. Propoziție circumstanțială de scop (finală): Am plecat / ca să reușesc./ / Muncesc / pentru a câștiga./

B. ADVERBE DE SCOP

  • anume, expres, dinadins, înadins, intenționat: A venit anume să îți spună.

C. ATENȚIE — ACUZATIVUL DE SCOP VS. LOC

Cu verbe de mișcare + supin:

  • Au plecat la cumpărături. — CL (unde au plecat?)
  • Au plecat pentru cumpărături. — CS (cu ce scop au plecat?)
  • Au venit de la cumpărături. — CL (de unde au venit?)
  • --

Circumstanțiala de scop

  • Definiție: Propoziția circumstanțială de scop (CS / finală) îndeplinește la nivel de frază rolul unui circumstanțial de scop, arătând obiectivul, finalitatea sau ținta urmărită prin realizarea acțiunii din propoziția regentă. Răspunde la întrebările: cu ce scop?, în ce scop?, pentru ce?.

A. TRĂSĂTURI SPECIFICE ȘI ORIENTAREA TEMPORALĂ

  • Spre deosebire de cauză (care a avut loc deja în trecut), scopul este întotdeauna orientat spre viitor, reprezentând o intenție mentală sau un rezultat dorit:
  • Muncim astăzi (prezent) / ca să ne bucurăm de roade mâine (viitor intenționat)./

B. TERMENI REGENTI

  1. Verb sau locuțiune verbală: A învățat zi și noapte / ca să ia nota zece./
  2. Interjecție predicativă: Hai în casă / ca să nu ne prindă ploaia!/

C. ELEMENTE INTRODUCTIVE DE RELAȚIE

  • Conjuncții subordonatoare specifice: să, ca să, ca... să;
  • Locuțiuni conjuncționale finale: pentru ca să, cu scopul să, în ideea să, cu intenția să;
  • Adverbe relative: unde (rar/popular: A venit / unde să ne ajute./);
  • Corelative în regentă: anume, de aceea, pentru aceea, într-adins:
  • A venit devreme anume / ca să prindă loc în față./

D. EXPANSIUNE ȘI CONTRAGERE

  • Expansiune (Circumstanțial de scop → Propoziție Circumstanțială de scop):
  • A plecat la pescuit. (CS) → A plecat / ca să pescuiască pe lac./ (CS)
  • Se antrenează pentru victorie. (CS) → Se antrenează / ca să obțină victoria./ (CS)
  • A sosit în vizită. (CS) → A sosit / ca să ne viziteze./ (CS)
  • Contragere (Propoziție Circumstanțială de scop → Circumstanțial de scop):
  • A ieșit / să facă o plimbare./ (CS) → A ieșit la o plimbare. (CS)
  • Muncește / pentru ca să asigure traiul familiei./ (CS) → Muncește pentru asigurarea traiului familiei. (CS)

E. TOPICĂ ȘI PUNCTUAȚIE

  • Postpusă regentei și introdusă prin să: De regulă nu se desparte prin virgulă dacă determină direct verbul regent (A venit să mă vadă*).
  • Introdusă prin ca să, pentru ca să: Se desparte frecvent prin virgulă, mai ales dacă este mai dezvoltată (A plecat din timp,/ ca să nu întârzie la conferință.*).
  • Antepusă regentei: Se desparte obligatoriu prin virgulă (Ca să înveți bine,/ trebuie să fii consecvent.).
  • Disjuncția ca... să: Când subiectul sau alt termen este intercalat între ca și să, propoziția rămâne unitară: A făcut totul / ca prietenii săi să fie în siguranță./*

F. CONFUSII FRECVENTE ȘI CAPCANE DE ANALIZĂ

  1. CS vs. Propoziție completivă directă (CD) cu să:
  2. Vreau / să citesc cartea./ → CD (ce vreau? verbul a vrea este tranzitiv).
  3. Am cumpărat cartea / să o citesc./ → CS (cu ce scop am cumpărat-o?).
  4. CS vs. Propoziție completivă prepozițională (CP) cu să:
  5. Mă gândesc / să plec./ → CP (la ce mă gândesc?).
  6. Mă grăbesc / să ajung la timp./ → CS (cu ce scop mă grăbesc?).
  7. Tabel comparativ Cauză vs. Scop:
  8. A tremurat de frică. → pentru că s-a speriat (CZ = motivul inițial).
  9. A tremurat să se încălzească. → ca să se încălzească (CS = ținta urmărită).

Conținut extras și normalizat

  • Definiție: Propoziția circumstanțială de scop (CS / finală) exprimă scopul, obiectivul sau finalitatea urmărită prin realizarea acțiunii din propoziția regentă. Răspunde la întrebările cu ce scop?, în ce scop?, pentru ce?.

A. ELEMENTE DE RELAȚIE

  • Conjuncții subordonatoare specifice: să, ca să, ca... să;
  • Locuțiuni conjuncționale finale: pentru ca să, cu scopul să, în ideea să.
  • Exemple:
  • Învață zilnic / ca să ia examenul./
  • A venit devreme / pentru ca să prindă loc în sală./
  • A făcut economii / ca să-și cumpere un computer./

B. TOPICĂ ȘI PUNCTUAȚIE

  • Când este postpusă regentei și legată prin să, de regulă nu se desparte prin virgulă (A venit să mă vadă).
  • Când este introdusă prin ca să, pentru ca să sau când este așezată înaintea regentei, se desparte obligatoriu prin virgulă:
  • Ca să reușești,/ trebuie să muncești.

Morfologie — adverbul

Definiție: Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care determină un verb (*merge încet*), o locuțiune verbală (*a luat-o la fugă speriat*), un adjectiv (*perete perfect drept*), un alt adverb (*merge destul de re…