Articolul#215
S9 — Articolul
Articolul hotărât
- Definiție: Articolul hotărât este o parte de vorbire auxiliară care se atașează substantivului pentru a arăta că obiectul denumit este cunoscut și individualizat în mod precis în mintea vorbitorului.
A. FORMELE ARTICOLULUI HOTĂRÂT ENCLITIC
Se alipește direct la sfârșitul substantivului:
- Masculin: -ul (omul, băiatul), -le (fratele, câinele); pl. -i (oamenii, băieții).
- Feminin: -a (casa, fata, femeia); pl. -le (casele, fetele).
- Neutru: -ul (scaunul, drumul), -le (numele); pl. -le (scaunele, drumurile).
- Genitiv-Dativ: singular -lui (masc./neutru: omului), -i (feminin: casei); plural -lor (oamenilor, caselor).
B. ARTICOLUL HOTĂRÂT PROCLITIC (LUI)
Stă înaintea substantivului și se utilizează la cazul Genitiv-Dativ:
- Înaintea numelor proprii de persoane masculine terminate în consoană: cartea lui Mihai, i-am dat lui Andrei;
- Înaintea numelor proprii feminine neterminate în -a: lui Carmen, lui Lili;
- Înaintea numelor lunilor anului: zilele lui martie;
- Înaintea substantivelor de rudenie speciale: lui nenea, lui tanti, lui Vodă.
- --
Articolul nehotărât
- Definiție: Articolul nehotărât este partea de vorbire auxiliară proclitică (așezată în fața substantivului) care prezintă obiectul denumit în mod general, fără a-l individualiza strict.
A. FORMELE ARTICOLULUI NEHOTĂRÂT
- Masculin și Neutru singular:
- Nominativ-Acuzativ: un (un băiat, un scaun);
- Genitiv-Dativ: unui (unui băiat, unui scaun).
- Feminin singular:
- Nominativ-Acuzativ: o (o fată, o carte);
- Genitiv-Dativ: unei (unei fete, unei cărți).
- Plural (toate genurile):
- Nominativ-Acuzativ: niște (niște băieți, niște fete, niște scaune);
- Genitiv-Dativ: unor (unor băieți, unor fete, unor scaune).
B. ATENȚIE LA VALORILE LUI NIȘTE
- În fața substantivelor numărabile la plural este articol nehotărât (niște elevi).
- În fața substantivelor defective de plural (nume de materie) este adjectiv pronominal nehotărât cu sensul de „puțin/o cantitate de” (niște brânză, niște zahăr).
- --
Articolul genitival
- Definiție: Articolul genitival (posesiv) leagă un substantiv în cazul Genitiv sau un adjectiv posesiv de substantivul regent care denumește obiectul posedat.
A. FORMELE ARTICOLULUI GENITIVAL
- Masculin singular: al (un caiet al elevului);
- Feminin singular: a (o carte a elevului);
- Masculin plural: ai (niște colegi ai elevului);
- Feminin și Neutru plural: ale (niște cărți ale elevului, creioane ale băiatului).
B. REGULA DE ACORD A ARTICOLULUI GENITIVAL
Articolul genitival se acordă obligatoriu în gen și număr cu obiectul posedat (substantivul regent din față), nu cu posesorul:
- o carte (fem. sg.) → a elevilor (posesor pl.);
- niște pantofi (masc. pl.) → ai fetei (posesor fem. sg.).
- Este obligatoriu când între substantiv și genitiv se interpune un adjectiv (cartea cea nouă a elevului) sau când regentul este nearticulat (carte a elevului).
- --
Articolul demonstrativ
- Definiție: Articolul demonstrativ (adjectival) este o parte de vorbire auxiliară care leagă un adjectiv determinant de substantivul regent sau participă la substantivizarea acestuia.
A. FORMELE ARTICOLULUI DEMONSTRATIV
- Masculin singular: cel (N-Ac: băiatul cel harnic), celui (G-D: băiatului celui harnic);
- Feminin singular: cea (N-Ac: fata cea silitoare), celei (G-D: fetei celei silitoare);
- Masculin plural: cei (N-Ac: băieții cei bravi), celor (G-D: băieților celor bravi);
- Feminin și Neutru plural: cele (N-Ac: fetele cele frumoase), celor (G-D: fetelor celor frumoase).
B. CONTEXTE DE UTILIZARE
- Leagă un adjectiv de substantiv: omul cel bun, zâna cea isteață.
- Formează superlativul relativ: cel mai bun elev, cea mai pricepută colegă.
- Substantivizează adjective sau numerale: Cei harnici vor reuși.; Cea de-a doua a renunțat.
- Diferențierea de pronumele demonstrativ: Dacă este urmat direct de o prepoziție sau de pronumele relativ care, devine pronume demonstrativ scurt: Cel de acolo este fratele meu. / Cea care vine e sora mea.
Morfologie — articolul
Definiție: Articolul este partea de vorbire flexibilă auxiliară (cuvânt-unealtă) lipsită de autonomie semantică și sintactică, care însoțește un substantiv sau o altă parte de vorbire substantivizată, arătând gradul d…