Tipuri de substantive: comune, proprii, simple, compuse. Locuțiunea substantivală

  • Definiție: Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește ființe, lucruri, fenomene ale naturii, stări sufletești, acțiuni, însușiri și noțiuni abstracte.
  • Locuțiunea substantivală: Grupul de cuvinte cu sens unitar echivalent cu un substantiv (aducere-aminte = amintire; băgare de seamă = atenție; părere de rău = regret).

A. TIPURI DE SUBSTANTIVE

  1. După conținutul semantic:
  2. Comune: Denumesc obiecte dintr-o clasă nediferențiată (carte, oraș, copil, floare).
  3. Proprii: Denumesc individualizat o anumită ființă, un loc geografic, o instituție, o planetă sau o sărbătoare și se scriu cu majusculă (Mihai, București, Dunărea, Crăciun, Marte).
  4. După structură:
  5. Simple: formate dintr-o singură rădăcină (om, masă, copac).
  6. Compuse: formate din două sau mai multe cuvinte (floarea-soarelui, bunăvoință, locotenent-colonel, Baia Mare).

Morfologie — substantivul

Definiție: Partea de vorbire flexibilă care denumește obiecte în sens foarte larg: ființe (*om*, *câine*), lucruri (*masă*, *carte*), fenomene ale naturii (*ploaie*, *vânt*), acțiuni (*citire*, *mers*), stări (*somn*,…