S18 — Complementul direct
Complementul direct
- Definiție: Complementul direct (CD) este partea secundară de propoziție care arată obiectul asupra căruia se exercită direct acțiunea, răspunzând la întrebările pe cine? sau ce?
- Se exprimă la cazul Acuzativ, cu sau fără prepoziția pe.
- Îl determină numai verbele tranzitive.
A. MIJLOACE DE EXPRIMARE
- Substantiv la Acuzativ fără prepoziție: Citesc o carte.
- Substantiv la Acuzativ cu prepoziția pe: O ajut pe mama.*
- Pronume personal: Îl ajut pe el. / O ajut.
- Pronume reflexiv: Se laudă mult.
- Numeral: Îi cunosc pe cei doi.
- Verb la infinitiv: Știe a cânta frumos.
- Verb la supin: Am de rezolvat o problemă.
- Propoziție completivă directă: Știu / că vine./
B. ATENȚIE — VERBE CARE NU PERMIT CD
Următoarele verbe par tranzitive (răspund la pe cine?), dar sunt intranzitive și cer complement indirect:
- a se baza pe, a conta pe, a miza pe, a paria pe, a fi gelos pe, a se enerva pe, a se supăra pe.
Ex: Eu mă supăr pe Ana. (CI, nu CD, deoarece verbul este reflexiv-intranzitiv)
C. REGULA PREPOZIȚIEI PE
Prepoziția pe este obligatorie înaintea complementului direct exprimat prin:
- Substantive proprii (nume de persoane): Îl cheamă pe Ion.
- Pronume personale accentuate la Acuzativ: Îl ajut pe el.
- Pronume demonstrative: Îl ajut pe acesta.
- Numerale cu valoare pronominală: Îi ajut pe cei doi.
- --
Completiva directă
- Definiție: Propoziția completivă directă (CD) îndeplinește la nivel de frază rolul unui complement direct, arătând obiectul asupra căruia se exercită nemijlocit acțiunea verbului tranzitiv din propoziția regentă. Răspunde la întrebările: pe cine?, ce?.
A. TERMENI REGENTI
- Verb tranzitiv (la mod personal sau nepersonal):
- Văd / că ai terminat tema./
- Auzind / cum strigă cineva,/ a alergat la fereastră./ (regent: gerunziu tranzitiv)
- Locuțiune verbală tranzitivă:
- A băgat de seamă / că lipsea cineva din sală./
- Nu a ținut minte / ce i-am explicat./
- Interjecție predicativă cu regim tranzitiv:
- Iată / ce am găsit în bibliotecă!/
- Uite / cine a sosit la noi!/
B. ELEMENTE INTRODUCTIVE DE RELAȚIE
- Conjuncții subordonatoare: că, să, ca să, dacă, de;
- Știu / că ești sincer./
- Vreau / să învăț totul temeinic./
- Te întreb / dacă vii mâine la școală./
- Pronume și adjective pronominale relative/nehotărâte: cine, ce, care, cât, oricine, orice;
- Am cumpărat / ce mi-a plăcut./
- Aleg / pe care îl consider cel mai bun./
- Adverbe relative: unde, când, cum, cât;
- Nu știu / unde a plecat./ (ce nu știu? → CD)
- Îmi amintesc / cum s-a întâmplat totul./ (ce îmi amintesc? → CD)
C. EXPANSIUNE ȘI CONTRAGERE
- Expansiune (Complement direct → Propoziție Completivă directă):
- Văd sosirea trenului. (CD) → Văd / că sosește trenul./ (CD)
- Aud un cântec frumos. (CD) → Aud / cum cântă cineva la pian./ (CD)
- Doresc succesul vostru. (CD) → Doresc / să aveți succes deplin./ (CD)
- Contragere (Propoziție Completivă directă → Complement direct):
- Știe / ce a învățat./ (CD) → Își știe lecția. (CD)
- Prefer / să citesc o carte./ (CD) → Prefer lectura unei cărți. (CD)
D. DUBLA EXPRIMARE (ANTICIPARE ȘI RELUARE)
Când este introdusă prin pronume relative cu prepoziția pe, completiva directă este dublată prin forme clitice de Acuzativ:
- Reluare: Pe cine a fost harnic,/ l-am premiat. (cliticul l- reia CD).
- Anticipare: *Îl recunosc imediat / pe cine a fost coleg cu mine./ (cliticul îl* anticipează CD).
E. TOPICĂ ȘI PUNCTUAȚIE
- Postpusă regentei: De regulă nu se desparte prin virgulă (Știu ce vrei, Vreau să merg).
- Antepusă regentei: Se desparte prin virgulă când este reluată prin clitic pronominal (Ce ai promis ieri,/ aceea să respecți.).
F. CONFUSII FRECVENTE: CD vs. SUBIECTIVĂ (SB)
- Verbele impersonale reflexive sau expresiile impersonale cer Subiectivă, nu Completivă Directă:
- Se știe / că a reușit./ → SB (se știe este verb reflexiv impersonal).
- Știu / că a reușit./ → CD (știu este verb personal tranzitiv: eu știu ce?).
Conținut extras și normalizat
- Definiție: Propoziția completivă directă (CD) este subordonata care îndeplinește la nivel de frază rolul de complement direct al verbului tranzitiv din regentă. Răspunde la întrebările pe cine?, ce?.
A. TERMENI REGENTI
- Verb tranzitiv la mod personal: Știu / ce ai făcut./
- Verb tranzitiv la mod nepersonal (infinitiv, gerunziu, supin):
- Dorind / să afle adevărul,/ a pus întrebări.
- Avea de demonstrat / că are dreptate./
- Locuțiune verbală tranzitivă:
- A adus la cunoștință / că meciul s-a amânat./
B. ELEMENTE DE RELAȚIE
- Conjuncții: că, să, ca... să, dacă, de;
- Pronume relative: cine, ce, care, cât, ceea ce;
- Adverbe relative: unde, când, cum, cât (Nu știu / unde a plecat./).
C. TOPICĂ ȘI PUNCTUAȚIE
- De regulă stă după regentă și nu se desparte prin virgulă (Am auzit că ai reușit).
- Dacă este antepusă, se desparte prin virgulă dacă se dorește sublinierea ei (Ce-ai spus,/ n-am înțeles.).
Morfologie — pronumele
Definiție: Pronumele este partea de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv într-o comunicare, evitând repetiția supărătoare. Clasificarea pronumelor: - Pronume cu categoria persoanei: personal, de politețe,…
Morfologie — substantivul
Definiție: Partea de vorbire flexibilă care denumește obiecte în sens foarte larg: ființe (*om*, *câine*), lucruri (*masă*, *carte*), fenomene ale naturii (*ploaie*, *vânt*), acțiuni (*citire*, *mers*), stări (*somn*,…