S4 — Mijloace de îmbogățire a vocabularului

Mijloace INTERNE de îmbogățire a vocabularului: Derivare, Compunere, Conversiune

  • Definiție: Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului sunt procedeele prin care o limbă își creează cuvinte noi folosind propriul material lexical și morfologic: derivarea, compunerea și conversiunea.

A. DERIVAREA

Formarea cuvintelor noi prin atașarea de sufixe și/sau prefixe la o rădăcină sau la un cuvânt de bază:

  • Cu prefixe: ne-om, re-scrie, stră-vechi, arhi-plin, des-face.
  • Cu sufixe: scrii-tor, băieț-el, tiner-esc, prieten-ește.
  • Parasintetică (simultan prefix + sufix): în-frunz-i, des-zăpez-i, îm-bogăț-i.

B. COMPUNEREA

Unirea a două sau mai multe cuvinte independente pentru a crea o nouă unitate lexicală:

  • Prin sudare: bunăvoință, untdelemn, altceva, doisprezece.
  • Prin alăturare: câine-lup, floarea-soarelui, prim-ministru, Baia Mare.
  • Prin abreviere: C.F.R., UNESCO, TAROM, Plafar.
  • Compunere savantă: biologie, televiziune, geografie.

C. CONVERSIUNEA

Schimbarea clasei morfologice fără modificarea formei de bază a cuvântului:

  • Substantivizare: Frumosul din viață; un rănit; cititul; binele.
  • Adjectivizare: carte citită; mână tremurândă; haine gata.
  • Adverbializare: vorbește frumos; pleacă dimineața; frumoasă foc.
  • --

Mijloace EXTERNE de îmbogățire a vocabularului: Împrumuturi Lexicale

  • Definiție: Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului reprezintă modalitățile prin care o limbă preia cuvinte și structuri din alte limbi prin împrumuturi lexicale și calcuri lingvistice.

A. STRATURILE ISTORICE DE ÎMPRUMUTURI

  1. Împrumuturi slave: duh, cinstit, slugă, dragoste, ceas, izvor, prieten.
  2. Împrumuturi maghiare: gând, chip, oraș, gazdă, fel, marfă, neam.
  3. Împrumuturi turcești: cafea, ciorbă, dușman, ciorap, cutie, tavan.
  4. Împrumuturi grecești: icoană, folos, condiție, patimă, drum, pedepsi.
  5. Împrumuturi neologice (din sec. XIX până în prezent):
  6. Din franceză: afacere, bulevard, parfum, restaurant, spectacol;
  7. Din latină savantă: fraternitate, inteligență, literatură, republică;
  8. Din germană: creion, ghiozdan, șurub, maistru, halbă;
  9. Din engleză (anglicisme moderne): management, marketing, site, computer, trend.

B. CALCURILE LINGVISTICE

Traducerea termen cu termen sau împrumutul sensului unei structuri străine:

  • Calc lexical de structură: întreprindere (după fr. entreprise), bunăstare (după germ. Wohlstand).
  • Calc semantic: Îmbogățirea cuvântului românesc cerc cu sensul de asociație / grup intelectual (după fr. cercle).
  • --

Familia Lexicală

  • Definiție: Familia lexicală (familia de cuvinte) reprezintă totalitatea cuvintelor formate de la aceeași rădăcină (sau de la același cuvânt de bază) prin procedee de derivare, compunere și conversiune.

A. STRUCTURA FAMILIEI LEXICALE

  1. Rădăcina: Punctul de plecare comun ireductibil.
  2. Derivatele: Cu sufixe, prefixe și parasintetice.
  3. Compusele: Care conțin termenul respectiv.
  4. Cuvintele formate prin conversiune.

B. EXEMPLU DE FAMILIE LEXICALĂ (RĂDĂCINA BUN)

  • bun (adjectiv);
  • bunătate (substantiv derivat cu sufix);
  • bunic, bunică, bunicel, bunicuță;
  • străbun, străbunic, străbunică (derivate cu prefix);
  • a îmbuna (verb derivat parasintetic: în- + bun + -a);
  • îmbunare, îmbunător;
  • a îmbunătăți (verb format de la bunătate);
  • îmbunătățire, îmbunătățit;
  • bunăvoință, binevoitor (cuvinte compuse);
  • bunul (substantiv provenit prin conversiune din adjectiv).

Îmbogățirea vocabularului

Îmbogățirea vocabularului: Procesul continuu prin care lexicul unei limbi se dezvoltă cantitativ și calitativ, prin procedee interne (create în interiorul limbii) și externe (împrumutate din alte limbi). A. DERIVAREA…